Transă

Transă de şoapte

În fiecare noapte

O nouă poveste

Este aici

Şi-apoi nu mai este

Când visul se stinge

Atât de personal

Dar atât de comun şi de imparţial

O lume întreagă se-ndeamnă

De singura teamă

Pe sticla de cioburi

Se-ndură tăciunele

Când runele urlă

într-o singură urmă

şi-apoi o secundă

clepsidră halucinantă

ce cred de tăcere?

Adiere de rouă

Şi vin în neştire

Persoane de ceaţă

Dispar în noapte

Când stau o clipa

Şi-apoi vor să uite

Şi uită de tine

Şi tu uiţi de tine

Aşa e mai bine

Şi mori în durere

Şi dor şi tăcere

Când chiar şi noaptea te uită

Iar zilele-s surde.