Lacrimi candva

Ca runele de gheaţă
Speranţa se adapă
De veşnice dezamăgiri
Sclipirile de-o clipa
Se prefac in cugetari
Atat de sumbre şi minţii
Atât de vechi
De când există zâmbetul.
Plictisul tău mi s-a urcat pe gene
şi a coborât în mii de lacrimi
Ce se evaporă şi curg iar şi iar
De fiecare dată pentru altcineva
De fiecare dată când se termină o poveste
şi ruptă de lume doresc doar ceva
Să mă vezi şi pe mine cândva
Cum te vedeam eu odată.